Sursa foto: Unsplash / Tierra Mallorca
Aderarea României la Spațiul Schengen a dat un nou impuls pieței imobiliare din estul Ungariei. Facilitarea liberei circulații între localitățile de frontieră a făcut ca proprietățile din satele și orașele mici din Ungaria, care anterior erau mai puțin atractive, să devină tot mai populare în rândul cumpărătorilor români. Această cerere în creștere se extinde acum chiar și la sate care până acum fuseseră complet excluse din boom-ul imobiliar intern al Ungariei, scrie Daily News Hungary.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Deși proprietățile imobiliare din Ungaria sunt în general mai scumpe, prețurile scăzute din satele din apropierea graniței creează noi oportunități pentru cumpărătorii români, care văd adesea în aceste așezări o șansă de a achiziționa locuințe la prețuri accesibile.
Potrivit publicației G7, prețurile locuințelor din România rămân favorabile în raport cu nivelul veniturilor – printre cele mai bune din UE. Cu toate acestea, nu este cazul peste tot. Orașe precum Cluj-Napoca au devenit semnificativ mai scumpe în ultimii ani, depășind chiar și prețurile proprietăților din București. O tendință similară poate fi observată în Oradea și Timișoara, unde prețurile pe metru pătrat au crescut de 2,5 până la 3 ori din 2015.
Având în vedere că aceste orașe se află aproape de granița cu Ungaria, creșterea bruscă a prețurilor atrage o mai mare atenție asupra proprietăților ungurești mai accesibile de peste graniță.
Ce îi atrage pe cumpărătorii români în satele de graniță ale Ungariei?
Pe partea maghiară – în special în județele Hajdú-Bihar, Békés și Csongrád-Csanád – mai multe localități oferă prețuri aproape incredibil de mici pe metru pătrat. Nagykereki, de exemplu, se află la mai puțin de o jumătate de oră de Oradea și oferă proprietăți la aproximativ 70 de euro pe metru pătrat, o cifră aproape absurd de scăzută în comparație cu orașele din România.
Niveluri de preț similare pot fi găsite în Magyarcsanád și alte sate din apropiere, unde prețurile variază între 30.000 și 40.000 de forinți, adică între 75 și 100 de euro pe metru pătrat. Aceste localități sunt considerate „pete albe” pe harta pieței imobiliare din Ungaria: ele au ratat boom-ul imobiliar național, chiar dacă prețurile în orașele din apropiere au crescut de patru până la cinci ori.
Atracția principală este prețul. În marile orașe din România, precum Cluj-Napoca sau Oradea, locuințele sunt inaccesibile pentru mulți, în timp ce satele maghiare din apropiere oferă case la o fracțiune din preț. În plus, mulți cumpărători sunt atrași de cadrul rural liniștit, ideal pentru escapade de weekend sau chiar șederi pe termen lung. Eliminarea controalelor la frontieră și libertatea de circulație nu au făcut decât să consolideze această tendință.
Un alt factor important este numărul mare de proprietăți vacante de vânzare în satele din Ungaria, în principal din cauza îmbătrânirii populației și a tendințelor de migrație. Prin urmare, cumpărătorii români nu îi alungă neapărat pe localnici – în multe cazuri, ei ocupă pur și simplu locuințe care altfel ar rămâne goale.
Debrecen și investițiile majore: Un nou impuls
Debrecen deține o poziție unică în regiune. Dezvoltările economice – în special uzina BMW și fabrica de baterii CATL – au un impact semnificativ asupra pieței imobiliare locale. Prețurile în oraș s-au triplat din 2015, iar costul mediu pe metru pătrat va ajunge la 890.000 de forinți (aproximativ 2.200 EUR) în 2024.
Cu toate acestea, acest boom urban nu s-a răspândit automat și în satele din jur. În timp ce cererea în Debrecen crește vertiginos, locuințele din zonele rurale din apropiere rămân relativ ieftine. Acest contrast puternic face ca așezările mai mici să devină din ce în ce mai atractive pentru cumpărătorii români care nu mai au acces la marile centre urbane.
Nu este prima dată când apare un astfel de fenomen. O tendință similară a fost observată în regiunea de frontieră dintre Slovacia și Ungaria: după ce prețurile proprietăților au crescut brusc în Košice, mulți cumpărători slovaci și-au îndreptat atenția către satele din județul Borsod-Abaúj-Zemplén din Ungaria. Inițial, aceștia au cumpărat locuințe de weekend, dar mulți au ales ulterior să se mute definitiv, influențând astfel piața imobiliară locală.
Răspunsul guvernului maghiar
Potrivit Infostart, guvernul maghiar nu stă cu mâinile în sân în contextul creșterii interesului din partea cumpărătorilor transfrontalieri. O propunere de lege privind „protecția identității locale” ar permite municipalităților să influențeze vânzarea proprietăților către persoane din afara localității prin diverse măsuri, cum ar fi dreptul de prim refuz sau impunerea de taxe speciale.
Deși o interdicție totală este puțin probabilă, aceste politici ar putea contribui la încetinirea ritmului achizițiilor străine – în special în zonele din jurul orașelor Debrecen și Szeged, unde numărul cumpărătorilor români crește rapid.
Perspectivele pieței
Prețurile locuințelor din Ungaria continuă să crească puternic, cu un avans anual de 15,1% înregistrat la sfârșitul anului 2024 și o rată și mai mare, de 19,2% în Budapesta, în primul trimestru al anului 2025.
În același timp, achiziționarea unei proprietăți cu un credit ipotecar devine din ce în ce mai dificilă – în special pentru cei care nu sunt eligibili pentru creditele subvenționate. Deși valoarea împrumuturilor pentru locuințe este în creștere, iar ratele dobânzilor bazate pe piață rămân stabile, prețurile în creștere fac achizițiile finanțate prin credit mai puțin accesibile.
Cu toate acestea, zonele rurale în care cererea este în creștere – în special din partea cumpărătorilor transfrontalieri – oferă încă opțiuni accesibile, în special pentru cei care caută refugiu de prețurile ridicate de pe piețele imobiliare urbane.
